George Severeanu, pionierul radiologiei din România care şi-a umplut casa de tezaure. ”Cine avea bani putea să controleze transferurile de obiecte şi de artefacte”

Imobilul în care a locuit medicul George Severeanu, alături de soţia sa Maria, a fost construit în a doua parte a secolului XIX, după planurile arhitectului Take Cioranu.

Galerie foto

vezi galeria
45 foto

„În anul 1879 a fost cumpărată de Isaia Lerescu, un mare moşier din Târgovişte, iar în 1888 a decis ca această casă să fie zestre pentru fiica dânsului, Maria Lerescu, care, mai târziu, căsătorindu-se cu George Severeanu, a adăpostit atât viaţa cotidiană a lor, cât şi colecţia adunată de cei doi în timpul căsniciei lor”, a afirmat într-un interviu video acordat Descoperă Vasile Opriş, istoric şi muzeograf Muzeul „George Severeanu”.

Maria Lerescu a fost iniţial căsătorită cu un avocat, dar mariajul lor a durat un singur an. Mai târziu, l-a cunoscut pe tânărul medic radiolog George Severeanu, alături de care a întemeiat o nouă familie.  Născut la 26 iulie 1879 la Bucureşti, George Severeanu, unul dintre întemeietorii radiologiei medicale româneşti, a fost fiul medicului Constantin C. Dimitrescu Severeanu, chirurg şi profesor la Facultatea de medicină din Bucureşti, cel care a şi contribuit la construirea primului aparat cu raze Röentgen la Spitalul Colţea, în 1896, la doar un an de la descoperirea radiaţiilor X.

„Deşi nu ştim exact data căsătoriei, ştim că au locuit împreună în această casă abia după Primul Război Mondial. Începând cu sfârşitul Primului Război Mondial s-au stabilit împreună în această casă”, a precizat muzeograful.

George şi Maria Severeanu / Credit foto: Muzeul „George Severeanu”

Vasele primite de tatăl său de la regele Greciei, primele piese din colecţie

În locuinţa lor, soţii Severeanu au început să colecţioneze obiecte provenite din întreaga lume. „O poveste oarecum cu caracter romantic, să spun aşa, este legată de colecţia de vase greceşti pe care le putem admira în această sală (biroul doctorului Severeanu n.r.). Legenda spune că tatăl lui George Severeanu, Constantin Severeanu, l-a tratat pe regele Greciei din acea perioadă şi drept răsplată a primit în schimb o mini colecţie de vase greceşti care aparent i-a dezvoltat această pasiune fiului Severeanu”, a adăugat Vasile Opriş.

Iniţial, George Severeanu a fost pasionat de numismatică, a colecţionat monede, medalii, chiar a şi publicat studii aferente. Mai târziu, împreună cu Maria Severeanu, şi-au extins domeniile de interes în ceea ce priveşte colecţionarea de artefacte.

În casa lor, soţii Severeanu au adunat vase greceşti antice, statuete de lut, bronzuri şi marmură, sticlărie romană, geme şi camee antice, ceramica aparţinând culturilor Cucuteni, Vădastra, Wietenberg şi Boian. În total de la ei s-au păstrat 3.000 de obiecte arheologhice. Totodată, colecţia numismatică a dr. George Severeanu, una dintre cele mai valoroase din România, este alcătuită din aproximativ 9000 de piese din diferite perioade istorice: monede greceşti autonome şi provinciale, geto-dace şi celtice, emisiuni romane şi bizantine, monede medievale ale Ţărilor Române, precum şi piese moderne şi contemporane.

„Nu sunt foarte multe de aur, sub 1%. De argint sunt, în schimb, mai numeroase pentru că pentru perioada antică era o normalitate să baţi şi monede din argint, însă cele mai multe sunt din bronz şi acoperă întreaga perioadă din Antichitate până în Epoca Modernă” , a menţionat muzeograful.

Maria Severeanu a vândut din proprietăţile pe care le deţinea pentru a cumpăra obiecte de valoare

Pionier al radiologiei din România şi profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, medicul George Severeanu şi-a folosit cea mai mare parte a câştigurilor sale pentru a achiziţiona aceste obiecte. „A fost o combinaţie fericită între un medic pasionat care avea resursele lui, dar, totuşi, fiind din clasa burgheză avea resurse limitate, şi o fiică de moşier care avea foarte multe proprietăţi. Ni se păstrează, chiar şi în prezent, un dosar destul de consistent cu acte de vânzare-cumpărare a proprietăţilor familiei Lerescu şi bănuim, deşi nu ştim sigur, că multe dintre aceste proprietăţi au fost vândute tocmai pentru a face rost de bani în ideea de a cumpăra obiectele din colecţia lor. Mai ales că nu puţine obiecte sau tezaure din colecţie sunt inestimabile ca valoare. Aici vorbim de tezaure din aur, din argint, care pe lângă vechime, să nu uităm şi valoarea intrinsecă a materialului din care sunt făcute”, a specificat istoricul Vasile Opriş.

Vasile Opriş, istoric şi muzeograf Muzeul „George Severeanu” / Credit foto: descopera.ro

În colecţia doctorului Severeanu se regăsesc şi câteva obiecte egiptene din Egiptul faraonic, care arată că medicul radiolog era în pas cu vremurile deoarece în primele decenii ale secolului XX era la modă ca cei cu venituri ridicate să colecţioneze obiecte egiptene.

„În ceea ce priveşte colecţia de monede, pe partea monedelor antice cele mai multe sunt din zona Dobrogei actuale, însă nu lipsesc nici monede greceşti din Anatolia, Grecia sau din sudul Italiei. La fel şi pe partea de monede romane sunt adunate aproape din toate cetăţile importante de pe teritoriul Europei şi nu numai. Pentru partea medievală observăm un interes mult mai aprofundat pentru spaţiul românesc. Şi aici este de apreciat efortul doctorului Severeanu pentru că a adunat tezaure importante de la primii domnitori ai ţării Româneşti, cum ar fi Dan I, Mircea cel Bătrân Vladislav. Şi sunt printre puţinele păstrate care sunt adunate la un loc şi care pot fi studiate chiar şi în prezent şi care oferă informaţii foarte valoroase despre o perioadă în care sursele istorice ne spun foarte puţin”, a precizat muzeograful de la Muzeul „George Severeanu”.

Obiectele pe care doctorul Severeanu le-a achiziţionat proveneau fie de pe şantiere arheologice, fie din magazine. „Din anumite povestiri ale doctorului Severeanu, când îşi publică propriile tezaure sau obiecte din colecţie, poveştile lui încep cu ceva de genul: >. Era o piaţă liberă în care cine oferea cel mai bun preţ putea să achiziţioneze respectivele obiecte”, a adăugat Vasile Opriş.

Era în competiţie cu Institutul de Arheologie

Casa medicului Severeanu se află vizavi de Casa Macca, actualul Institut De Arheologie „Vasile Pârvan”, care în anii ’30 ai secolului XX găzduia sediul Muzeului Naţional de Antichităţi. La vremea respectivă exista o concurenţă în privinţa colecţiilor între medic şi reprezentanţii muzeului.

„Avem o poveste interesantă cu o spadă din epoca bronzului pe care o avem expusă  aici. Ea a fost identificată la Iaşi ca fiind originală de Ioan Andrieşescu, de la Institutul de Arheologie, însă Institutul de Arheologie pur şi simplu, în acea perioadă, nu a avut bani suficienţi ca să o achiziţioneze şi atunci, ca să nu se piardă, au apelat la doctorul Severeanu să o cumpere şi să o ţină la adăpost şi, drept urmare, şi acum este în colecţia dânsului. Deci, cine avea bani putea să şi controleze aceste transferuri de obiecte şi de artefacte”, a mai spus istoricul.

Spada din bronz cupărată de doctorul George Severeanu / Credit foto: descopera.ro

Pasiunea sa pentru monede l-a determinat pe medicul George Severeanu să se implice în fondarea, la începutul secolul XX, a Societăţii Numismatice Române, fiind timp de 20 de ani secretarul general al  acestei organizaţii. Ulterior a fost primul director al Muzeului Municipal, inaugurat în noiembrie 1931 în Casa Moruzi de pe Calea Victoriei.

L-a condus până la moartea lui, survenită în 20 septembrie 1939. Respectând dorinţa testamentară a doctorului, soţia sa Maria donează întreaga lor colecţie Primăriei Capitalei.

„Cele mai valoroase obiecte au fost ţinute într-un seif în Belgia şi au fost donate abia mai târziu, în 1949. Maria Severeanu a făcut demersurile necesare pentru a fi aduse şi lipite de restul colecţiei. Cu această ocazie, în 1949, este inventariată pentru prima dată toată colecţia, iar şapte ani mai târziu, în 1956, în această locaţie este pentru prima dată deschis, având la bază colecţia amintită, Muzeul George Severeanu”, a povestit Vasile Opriş.

Maria Severeanu a continuat să locuiască într-o parte a casei până în anii ’60. Aflat într-o stare precară, muzeul a fost închis la începutul anilor ’90. În perioada 2004 – 2008,  imobilul a fost reconsolidat şi restaurat. „Majoritatea elementelor originale au fost păstrate. Ni se păstrează mobilierul în mare parte original. Arhitectura casei este intactă. De asemenea, o serie de elemente interioare decorative, cum ar fi oglinzile, uşile cu sticlă de cristal, vitraliile, candelabre. O mare parte din elementele originale ale casei pot fi admirate şi în ziua de astăzi”, a specificat muzeograful.

În noiembrie 2017 a fost redeschisă colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, bazată exclusiv pe obiectele strânse de cei doi ce sunt expuse în şase săli.

„Pentru a asigura o interacţiune cât mai prietenoasă între publicul vizitator şi obiectele expuse, am apelat la o serie de elemnte moderne care facilitează acest lucru, cum ar fi descrierea obiectelor pe tablete, ilustrarea anumitor obiecte prin holograme 3D şi, nu în ultimul rând, în două săli ideea de colecţie este foarte bine ilustrată prin expunerea foarte multor obiecte în sertare. Obiectele sunt ascunse publicului vizitator la o primă vedere, însă le pot explora singuri, deschizând respectivele sertare”, a precizat muzeograful de la Muzeul „George Severeanu”.

Într-una dintre încăperi se păstrează frumosul birou din lemn masiv la care doctorul Severeanu lucra, dar şi dulapul cu tăvile din lemn în care acesta a colecţionat monede. Totodată, în holul de la intrare, este expus colierul masiv pe care George Severeanu l-a creat pentru soţia sa Maria.

O parte din colierul uriaş al Mariei Severeanu / Credit foto: descopera.ro